MENU

Cine beneficiază de modificările la legile penale

Prin amendamentele la Codul de Procedură Penală – care vor reintra în dezbaterea Parlamentului în ianuarie 2018 – parlamentarii își albesc cazierul, își salvează colegi de partid vizați de anchete de corupție și fac imposibile în viitor anchete în cazuri de corupție.
Aceste amendamente ar putea fi votate, fără nicio consultare, de actuala majoritate, în perioada următoare.

Iată cine scapă:

1. Fugarii nu vor mai putea fi condamnați în lipsă decât cu eforturi colosale din partea poliției și al procurorilor. Numai în ultimul an, doi dintre cei mai influenți oameni de afaceri, unul dintre ei abonat la contractele din bani publici și proprietarul unui post de televiziune, au fugit din țară.

Beneficiari:

–  Sebastian Ghiță (mogul media și un foarte influent om de afaceri român, aflat pe Lista Most Wanted a Europol), a fugit din țară. În acest moment are trei mandate de arestare pe numele său și se ascunde la Belgrad, iar procedurile de extrădare sunt foarte anevoioase.
În unul dintre dosarele lui Sebastian Ghita, DNA susține că, prin 54 de firme controlate direct sau prin interpuși, erau rulate comisioane de 10% din contractele publice.

–  Marko Attila Gabor (fost deputat UDMR) este dat în urmărire de Poliția Română de câteva luni după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis arestarea sa preventivă în dosarul retrocedărilor ilegale cu prejudicii estimate la 84 milioane de euro. El se afla în acest moment în Ungaria.

2. Anchetele penale vor fi mult îngreunate iar mijloace de probă esențiale sunt eliminate: vor fi limitate audierile la 6 ore (o anchetă de o lună va putea fi făcută în trei), sunt eliminate modalități rapide de probă, precum înregistrări video ale terților.

Beneficiarii: orice suspect în dosare de corupție, trafic de influență mai ales atunci când supravegherea video este făcută de un terț.

3. Drepturi suspect de multe pentru suspecți

Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoștință, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia și a probelor din care rezultă săvârșirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoștință a calității de suspect

Beneficiari: orice funcționar public, ales local sau demnitar acuzat de corupție va trebui să fie informat înainte de a fi audiat  inclusiv cu privire la probele care s-au adus în acuzarea sa.

4. Percheziții informatice limitate.  Dacă în urma perchezițiilor procurorilor pentru trafic de droguri,  procurorii găsesc dovezile altor fapte, mai grave (crimă organizată, pedofilie, trafic de persoane) nu pot folosi probele pentru noi acuzații. Mai mult, potrivit noilor reguli, astfel de probe trebuie să fie distruse.

Beneficiari: În zeci de cazuri în care funcționari publici au fost acuzați de fapte de corupție, în urma perchezițiilor informatice de la instituțiile publice pe care le conduceau au fost descoperite și alte nereguli. Firme și afaceri ce ar avea legătură cu Liviu Dragnea, președintele PSD și șeful camerei Deputaților au fost recent vizate de mai multe percheziții.

5. Devin nefuncționale instituția martorului protejat (folosită în special în dosare de crimă organizată) și cea a denunțătorului (foarte importantă în dosare de corupție): mai ales in situația în care inculpatul asistă la toate audierile.

Beneficiari:
De exemplu, Elena Udrea, fosta șefa a Cancelariei prezidențiale și fost ministru al Dezvoltării și Turismului (2008-2009) este anchetată în patru dosare penale. Ultimul dosar conține denunțul fostei directoare a Companiei Naționale de Investiții, prin care a recunoscut faptele de luare de mită si abuz în serviciu.
În multe alte dosare cu politicieni există martori denunțători.

6.Inculpații vor putea participa la audierea victimelor. Modificările codului de procedură penală dau posibilitatea suspectului de a asista la audierea oricărei persoane, inclusiv victime, indiferent că vorbim de cazuri de trafic de persoane, violență, hârțuire sau agresiuni sexuale. Același principiu se aplică și în cazuri de corupție.

Beneficiari:  Suspecți în dosare de trafic de persoane, crimă organizată, corupție care prin participarea la audieri pot intimida martorii. De exemplu, președintele PSD și Președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea, trimis în judecată în dosarul angajării fictive  a două simple membre ale PSD, organizația locală, ar putea să asiste la audierea acestora.


7.  Dezincriminarea infracțiunii de mărturie mincinoasa, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol

Beneficiari: Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu este judecat pentru mărturie mincinoasă alături de un fost șef al Cancelariei Primului Ministru în legătură cu retrocedarea presupus nelegală a unor terenuri din pădurea Snagov şi a fermei Băneasa.


8. Modificări la regimul incompatibilităților: Agenția Națională de Integritate a avertizat că modificările propuse de parlamentari “sunt de natură să excludă, retroactiv, de la aplicarea sancțiunilor pentru conflictul de interese, o singură categorie de demnitari: parlamentarii pentru care s-a constatat definitiv încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese în perioada 2007-2013”

Beneficiari (selecție):

–  Șerban Mihăilescu, fost parlamentar PSD (1996-2004) Liviu Harbuz, deputat PSD (2012-2016), fost consilier în Cabinetul Premierului Victor Ponta,

–  Steluța Cataniciu, deputat ALDE, vicepreședinte Comisia juridică, de disciplină şi imunități,

– Marin Anton, deputat în legislatura 2000-2004, PNL,

– Hubert Thuma, deputat în legislatura 2012-2016, PNL,

– Iulian Iancu, deputat PSD, Președinte Comisia pentru industrii şi servicii,

– Ion Mocioalaca, deputat PSD, Secretar Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranță națională,

– Emanoil Savin, senator PSD, primar Bușteni, Cornel Resmerita, primar PSD

Șeful polițiștilor care prind criminali (Poliția Capitalei)
Excluderea camerelor de supraveghere din mijloacele de probă ar duce înapoi sistemul judiciar cu 20 de ani. (,,,) dacă aceste modificări vor rămâne în forma aceasta, vor fi autori de omor, tenativă de omor, viol, pedofilie, care fie nu vor putea fi prinși, fie dacă sunt identificați nu vor putea fi probați, cu toată bunăvoința și munca pe care o să le depunem”, – comisar Radu Gavriș, șeful Secției Omoruri din Poliția Capitalei 

Șefa procurorilor anti-corupție. “Aceste modificări nu ne mai lasă practic să investigăm infracțiuni de corupție. Dacă la DNA se va primi o sesizare că un primar sau un director de instituție urmează să primească o mită, el trebuie anunțat ca va fi cercetat pentru acest lucru. Imaginați-va cum e sa suni o persoană care a cerut mita (…) Ce sa mai investighezi?” — Laura Kovesi, Procurorul șef la DNA

Șeful procurorilor anti-mafia și anti-drogDacă aceste amendamente vor fi adoptate noi nu mai putem folosi ca mijloace de proba imaginile surprinse de camerele stradale sau ceea ce descoperim pe laptopul unui suspect sau inculpa. Nu vom mai putea urmări traseul unui potențial terorist (…) O mare parte dintre aceste amendamente ar îngreuna, ca sa nu spun ca ar amputa, urmărirea penală.”- Daniel Horodniceanu, procurorul șef al DIICOT.

Șeful tuturor procurorilor:
“Inițiatorii acestor amendamente poartă grija drepturilor inculpaților, când noi, în fapt, trebuie să purtăm şi grija drepturilor victimelor”- Augustin Lazăr, Procurorul General al României.

Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru procurori
“Conținutul unora dintre propunerile avansate vor paraliza capacitatea Ministerului Public de a-şi desfășura activitatea în vederea îndeplinirii misiunii sale constituționale (…) aceea de a apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, în special împotriva celei mai agresive forme de ilicit juridic – ilicitul penal.”